NOUTĂȚI ȘI EVENIMENTE

EXPOZIȚIA FOTO-DOCUMENTARĂ 

„COPILĂRIA ÎN GULAG” 

INAUGURATĂ ÎN LITUANIA

În discursul de deschidere, E.S. Ambasadorul Sergiu Mihov a indicat relevanţa şi actualitatea expoziţiei în contextul acțiunilor comemorative desfășurate în anul 2021 atât în Republica Moldova, cât și în Republica Lituania cu prilejul aniversării a 80 de ani de la primul val de deportări staliniste.

Autoarea expoziției, dr. conf. univ. Ludmila Cojocaru a menționat că inaugurarea acestei expoziții la Vilnius este un gest de recunoștință adus întregii societăți din Republica Lituania pentru suportul acordat în cercetarea problemei memoriei victimelor regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească. La fel, a menționat autoarea, expoziția este rezultatul unei cooperări stabilite de mai mulți ani cu Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania.   

Alexandru Postică, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Moldova s-a referit la importanța cunoașterii istoriei și memoriei victimelor regimului totalitar-comunist pentru societatea de astăzi, reiterând deschiderea spre cooperare a Asociației cu cercetătorii în domeniu.

Expoziția foto-documentară „Copilăria în Gulag” prezintă imagini foto-documentare care reflectă viața copiilor basarabeni condamnați la deportare, foamete, rusificare, îndoctrinare și excizare forțată din propriile familii în baza politicilor represive ale regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească, perioada 1940-1941 și 1944-1953. Doar în cadrul deportărilor staliniste din anii 1941, 1949 și 1951 din RSS Moldovenească au fost deportați circa 20.000 de copii, cea mai mare parte fiind cuprinși de al doilea val de deportare din 5-6 iulie 1949 (11.899 de copii). Unii copii au murit în drum spre locul exilului, alții au venit pe lume chiar în trenul cu deportați. La fel, un număr dramatic de copii au murit din cauza foametei organizate, condițiilor vitrege din instituțiile de plasament pentru copiii „dușmanilor poporului”, iar o parte dintre ei s-au născut departe de baștina părinților și a bunicilor – în așezările speciale sau în locurile de recluziune a mamelor lor.

De rând cu părinții deportați, încarcerați în lagăre sau închisori, copiii au fost nevoiți să-și elaboreze propriile strategii de supraviețuire pentru adaptarea la condițiile extreme. Narațiunile copiilor educați în anii de sovietizare forțată în RSS Moldovenească conțin trăiri, atitudini, evenimente, care relevă viziunea lor individuală asupra trecutului, experiența personală de confruntare cu sistemul. Tăcerea și autocenzurarea au fost printre strategiile impuse, iar atitudinea sistemului represiv față de copiii deportați sau excizați din familiile „dușmanilor poporului” sau „trădătorilor de Patrie” reflectă esența societății sovietice și a proiectului despre „copilăria fericită în URSS”. Amintirile victimelor regimului totalitar-comunist, discursurile și strategiile aplicate în viața cotidiană pe parcurs dezvăluie detașări și fracturi pronunțate în identitatea inoculată de statul sovietic totalitar.

Expoziţia reuneşte circa 200 de imagini foto-documentare, însoțite de memorii şi documente de arhivă valorificate din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Muzeului Ținutului Edineț, Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca, Arhiva INIS ProMemoria al USM, arhivele diferitor comunități ale memoriei din localitățile Republicii Moldova și, mai ales, arhivele de familie ale victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească.

Expoziţia foto-documentară „Copilăria în Gulag” a fost realizată cu suportul financiar al Programului „The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme” al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania și este un omagiu adus tuturor copiilor care au trecut prin atrocitățile regimului totalitar-comunist din perioada URSS.

 PROIECTUL INTERNAȚIONAL DE COOPERARE

Consolidarea culturii europene a memoriei prin diseminarea cunoștințelor istorice și promovarea valorilor democratice: schimbul și implementarea bunelor practici între Lituania și Republica Moldova

 Proiectul internațional de cooperare “Consolidarea culturii europene a memoriei prin diseminarea cunoștințelor istorice și promovarea valorilor democratice: schimbul și implementarea bunelor practici între Lituania și Republica Moldova” își propune să contribuie la consolidarea culturii europene a memoriei în cadrul societății din Republica Moldova prin diseminarea cunoștințelor istorice despre trecutul totalitar-comunist și promovarea valorilor democratice prin schimb de bune practici între Lituania și Moldova.

Eforturile comune ale participanților, experți și parteneri din Republica Moldova și Lituania, au în centrul atenției investigația istorică a practicilor comemorative și memoriei generațiilor supuse deportărilor în masă din RSS Moldovenească, în mod special a copiilor Gulagului. Vor fi cercetate mărturii de istorie orală, colecții personale de fotografii, obiecte din patrimoniul muzeelor ​​și arhivelor naționale.

Rezultatele cercetării vor fi aplicate în elaborarea, editarea și publicarea unei expoziții foto-documentare internaționale despre istoria și memoria copiilor deportați de regimul sovietic și publicarea unui studiu monografic-album la tema copilăriei în Gulag. Experiența și cunoștințele acumulate în cadrul proiectului vor fi diseminate prin mese rotunde, prezentări de carte și expoziții inaugurate în cadrul instituțiilor publice din Republica Moldova și Lituania, cu antrenarea activă a reprezentanților tinerei generații din Chișinău, Bălți, Comrat, Vilnius etc.

Proiectul este implementat de către Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială ProMemoria, Universitatea de Stat din Moldova, în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei (Republica Moldova) și Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania (Republica Lituania).

Perioada de implementare: 1 mai – 31 octombrie 2021.

Proiectul este realizat cu suportul Programului “The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme” al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.

Expoziția Muzeului Victimelor Genocidului din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului și Rezistenței Populației Lituaniei a fost vernisată în Parlamentul Republicii Moldova în perioada 14-19 martie 2018

Expoziția cu genericul ”Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în lagărele și locurile de exil din URSS. Anii 1940 - 1958” este un omagiu adus lituanienilor care au trecut prin ororile deportărilor, exil și lagăre, dar și un angajament de a menține vie memoria istoriei și dorința de a nu se mai repeta niciodată aceste atrocități, au menționat organizatorii expoziției.

Cele 20 de panouri înfățișează deportarea cetăţenilor lituanieni şi detenţia lor în lagăre. Expoziția conține mai multe materiale, care nu au fost expuse anterior: fotografii, documente, file de scrisori şi de jurnale intime, desene, precum și scene fotografiate în taină. Materialele expuse sunt din fondurile Arhivei Speciale şi Arhivei Centrale de Stat ale Lituaniei, Muzeului Naţional Lituanian, Muzeului Deportărilor, Exilării şi Rezistenţei din Kaunas, Muzeului „Alka” al regiunii Žemaitia, Muzeului Regional din Tauragė, precum și din arhivele personale ale mai multor persoane. 

Organizatorii expoziției sunt Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova și Programul de Stat ”Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1953”. 

Potrivit datelor oficiale, în 1941, precum și în perioada 1945-1953, din Lituania au fost exilate 132 mii de persoane, iar 150 mii de oameni au fost trimiși în închisori şi lagăre. 

Anul acesta, Lituania marchează 100 de ani de la obținerea independenței.  În semn de solidaritate cu această țară, pe data de 16 februarie, când Lituania și-a sărbătorit ziua națională, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile drapelului lituanian.

Institutul ProMemoria în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”  

în cooperare cu

Arhivele Memoriei

editori:

 Vezi reportajul realizat de Moldova 1

Conferința științifică internațională 

 MEMORIA CA PATRIMONIU CULTURAL ÎN LITUANIA ȘI MOLDOVA. EXPERIENȚA CERCETĂRII ȘI VALORIFICĂRII MEMORIEI VICTIMELOR REGIMURILOR TOTALITARE ȘI OCUPAȚIEI SOVIETICE

 Chișinău, 2-3 decembrie 2016

Evenimentul științific a fost organizat de Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei (Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice), Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți  în cooperare cu Muzeul Victimelor Genocidului și Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania. Conferința va contribui la crearea unei platforme științifice bilaterale în vederea schimbului de experiență, cercetării și valorificării istorice a perioadei de sovietizare în Lituania și Moldova, în mod special, investigarea mecanismelor represive care au asigurat instaurarea regimului totalitar-comunist.

Lucrările conferinței științifice internaționale „Memoria ca patrimoniu cultural în Lituania și Moldova. Experiența cercetării și valorificării memoriei victimelor regimurilor totalitare și ocupației sovietice" s-au desfășurat în zilele de 2-3 decembrie 2016, la Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Istorie și Filozofie) și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

În cadrul conferinței a avut loc semnarea acordului bilateral de cooperare între Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania. De asemenea, au fost prezentate volumele „Arhivele Memoriei", publicate în cadrul Proiectului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953".

Conferința științifică

MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST:

istorie, impact, responsabilitate

 25 noiembrie 2016

 Evenimentul științific este organizat în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” și reflectă rezultatele activității științifice ale grupurilor de cercetare antrenate în realizarea proiectelor de ła Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Național de istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul și Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălți. Cercetătorii implicați în Programul de stat sunt invitați să prezinte rezultatele și concluziile cercetărilor realizate în cadrul primilor doi ani de activitate.

În cadrul conferinței va avea loc prezentarea volumelor „Arhivele Memoriei”, publicația Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”.

INSTITUTUL DE ISTORIE SOCIALA “PROMEMORIA”

 Declaraţie de presă

 În preajma „Zilei victoriei şi comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei”, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” face un apel către autorităţile Republicii Moldova, partidele politice şi societatea civilă.

Astfel,

• cinstind cu pietate memoria tuturor victimelor Războiului al Doilea Mondial şi exprimând recunoştinţă profundă tuturor persoanelor care şi-au adus contribuţia la victoria asupra nazismului;
• conştientizând consecinţele celui de-al Doilea Război Mondial în special asupra naţiunilor din estul Europei, pentru care sfârşitul acestuia a însemnat şi substituirea regimului totalitar nazist cu unul totalitar comunist;
• subliniind importanţa păstrării cu sfinţenie a memoriei istorice şi înţelegerii acesteia ca parte componentă a istoriei europene;
• asumându-ne importanţa recunoaşterii valorii simbolice a comemorărilor neangajate politic în procesul de reconciliere a societăţii.

Constatăm şi atragem atenţia asupra:

• scindării societăţii şi aprofundării tensiunii între memoriile concurente, urmare a politicilor memoriei în cheia ideologiilor tributare perioadei Războiului Rece;
• necesităţii detaşării de practicile politice tentate să readucă din trecut clişeele triumfalismului, grandomaniei, militarismului sovietic, iar în unele cazuri să determine nostalgie după imperiul sovietic, să reabiliteze clişeele şi miturile ideologiei totalitare;
• inadmisibilităţii acţiunilor în masă care promovează simboluri străine istoriei şi culturii naţionale şi care pot provoca discursuri tensionate şi atitudini ostile. Istoria celui de-al Doilea Război Mondial, de fapt, conţine nu numai simboluri şi epizoade de glorie şi victorie, dar şi momente de incertitudine, durere, ambiguitate, oportunităţi istorice ratate etc; asumarea lor doar în ansamblu ar putea să ne cultive atitudinea de respect şi deschidere faţă de alte memorii;
• imperativului de a readuce în spaţiul public din Republica Moldova dezideratele reconcilierii prin împărtăşirea experienţelor trăite şi promovarea dialogului dintre reprezentanţii diferitor comunităţi ale memoriei.

În acest context, un schimb sincer de opinii, în care trebuie să se regăsească toate comunităţile memoriei şi, mai important, să se audă şi să se respecte reciproc, ar fi un aport susbstanțial la democrațizarea societății și integrarea europeană a Republicii Moldova.