NOUTĂȚI ȘI EVENIMENTE

Joi, 5 iulie 2018, ora 15.00, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei va avea loc inaugurarea expoziţiei foto-documentare cu genericul 

ÎN CĂTUȘELE SIBERIEI

Copii basarabeni deportaţi de regimul totalitar-comunist

în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953

Expoziţia reuneşte imagini fotografice şi documente ce reflectă perioada aflării în Siberia a unor copii basarabeni ridicaţi împreună cu familiile lor în cadrul celor trei deportări în masă efectuate de autorităţile sovietice în anii 1941, 1949 şi 1951 și este realizată în cooperare cu Programul de stat ”Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

Fragmente de memorii dezvăluie impresiile şi trăirile supraviețuitorilor, care alături de părinţii şi buneii lor au cunoscut calvarul deportărilor şi al înstrăinării de baştină, readucând în spaţiul public relatări cutremurătoare despre condiţiile de viaţă, de şcolarizare şi de muncă în coloniile siberiene. 

Expoziția va fi deschisă pentru public în holul de la etaj al muzeului până la 30 septembrie 2018.

Expoziția Muzeului Victimelor Genocidului din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului și Rezistenței Populației Lituaniei a fost vernisată în Parlamentul Republicii Moldova în perioada 14-19 martie 2018

Expoziția cu genericul ”Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în lagărele și locurile de exil din URSS. Anii 1940 - 1958” este un omagiu adus lituanienilor care au trecut prin ororile deportărilor, exil și lagăre, dar și un angajament de a menține vie memoria istoriei și dorința de a nu se mai repeta niciodată aceste atrocități, au menționat organizatorii expoziției.

Cele 20 de panouri înfățișează deportarea cetăţenilor lituanieni şi detenţia lor în lagăre. Expoziția conține mai multe materiale, care nu au fost expuse anterior: fotografii, documente, file de scrisori şi de jurnale intime, desene, precum și scene fotografiate în taină. Materialele expuse sunt din fondurile Arhivei Speciale şi Arhivei Centrale de Stat ale Lituaniei, Muzeului Naţional Lituanian, Muzeului Deportărilor, Exilării şi Rezistenţei din Kaunas, Muzeului „Alka” al regiunii Žemaitia, Muzeului Regional din Tauragė, precum și din arhivele personale ale mai multor persoane. 

Organizatorii expoziției sunt Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova și Programul de Stat ”Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1953”. 

Potrivit datelor oficiale, în 1941, precum și în perioada 1945-1953, din Lituania au fost exilate 132 mii de persoane, iar 150 mii de oameni au fost trimiși în închisori şi lagăre. 

Anul acesta, Lituania marchează 100 de ani de la obținerea independenței.  În semn de solidaritate cu această țară, pe data de 16 februarie, când Lituania și-a sărbătorit ziua națională, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile drapelului lituanian.

3.07.2017

Arhivele Memoriei

În ajunul tristei aniversări a deportărilor staliniste din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, programul de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, lansează volumul II, tomul 2 al colecției „Arhivele memoriei. Memorii. Documente. Studii de caz. Cercetări realizate in localităţile din sudul Republicii Moldova.” Volumul, editorul căruia este reputata cercetătoare dr. Elena Postică, conține materiale publicate din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dar și studii de caz, care conțin cutremurătoare memorii, mărturii, documente despre represiunile staliniste în Basarabia.

Institutul ProMemoria în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”  

în cooperare cu

Arhivele Memoriei

editori:

 Vezi reportajul realizat de Moldova 1

Conferința științifică internațională 

 MEMORIA CA PATRIMONIU CULTURAL ÎN LITUANIA ȘI MOLDOVA. EXPERIENȚA CERCETĂRII ȘI VALORIFICĂRII MEMORIEI VICTIMELOR REGIMURILOR TOTALITARE ȘI OCUPAȚIEI SOVIETICE

 Chișinău, 2-3 decembrie 2016

Evenimentul științific a fost organizat de Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei (Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice), Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți  în cooperare cu Muzeul Victimelor Genocidului și Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania. Conferința va contribui la crearea unei platforme științifice bilaterale în vederea schimbului de experiență, cercetării și valorificării istorice a perioadei de sovietizare în Lituania și Moldova, în mod special, investigarea mecanismelor represive care au asigurat instaurarea regimului totalitar-comunist.

Lucrările conferinței științifice internaționale „Memoria ca patrimoniu cultural în Lituania și Moldova. Experiența cercetării și valorificării memoriei victimelor regimurilor totalitare și ocupației sovietice" s-au desfășurat în zilele de 2-3 decembrie 2016, la Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Istorie și Filozofie) și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

În cadrul conferinței a avut loc semnarea acordului bilateral de cooperare între Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania. De asemenea, au fost prezentate volumele „Arhivele Memoriei", publicate în cadrul Proiectului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953".

Conferința științifică

MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST:

istorie, impact, responsabilitate

 25 noiembrie 2016

 Evenimentul științific este organizat în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” și reflectă rezultatele activității științifice ale grupurilor de cercetare antrenate în realizarea proiectelor de ła Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Național de istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul și Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălți. Cercetătorii implicați în Programul de stat sunt invitați să prezinte rezultatele și concluziile cercetărilor realizate în cadrul primilor doi ani de activitate.

În cadrul conferinței va avea loc prezentarea volumelor „Arhivele Memoriei”, publicația Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”.

INSTITUTUL DE ISTORIE SOCIALA “PROMEMORIA”

 Declaraţie de presă

 În preajma „Zilei victoriei şi comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei”, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” face un apel către autorităţile Republicii Moldova, partidele politice şi societatea civilă.

Astfel,

• cinstind cu pietate memoria tuturor victimelor Războiului al Doilea Mondial şi exprimând recunoştinţă profundă tuturor persoanelor care şi-au adus contribuţia la victoria asupra nazismului;
• conştientizând consecinţele celui de-al Doilea Război Mondial în special asupra naţiunilor din estul Europei, pentru care sfârşitul acestuia a însemnat şi substituirea regimului totalitar nazist cu unul totalitar comunist;
• subliniind importanţa păstrării cu sfinţenie a memoriei istorice şi înţelegerii acesteia ca parte componentă a istoriei europene;
• asumându-ne importanţa recunoaşterii valorii simbolice a comemorărilor neangajate politic în procesul de reconciliere a societăţii.

Constatăm şi atragem atenţia asupra:

• scindării societăţii şi aprofundării tensiunii între memoriile concurente, urmare a politicilor memoriei în cheia ideologiilor tributare perioadei Războiului Rece;
• necesităţii detaşării de practicile politice tentate să readucă din trecut clişeele triumfalismului, grandomaniei, militarismului sovietic, iar în unele cazuri să determine nostalgie după imperiul sovietic, să reabiliteze clişeele şi miturile ideologiei totalitare;
• inadmisibilităţii acţiunilor în masă care promovează simboluri străine istoriei şi culturii naţionale şi care pot provoca discursuri tensionate şi atitudini ostile. Istoria celui de-al Doilea Război Mondial, de fapt, conţine nu numai simboluri şi epizoade de glorie şi victorie, dar şi momente de incertitudine, durere, ambiguitate, oportunităţi istorice ratate etc; asumarea lor doar în ansamblu ar putea să ne cultive atitudinea de respect şi deschidere faţă de alte memorii;
• imperativului de a readuce în spaţiul public din Republica Moldova dezideratele reconcilierii prin împărtăşirea experienţelor trăite şi promovarea dialogului dintre reprezentanţii diferitor comunităţi ale memoriei.

În acest context, un schimb sincer de opinii, în care trebuie să se regăsească toate comunităţile memoriei şi, mai important, să se audă şi să se respecte reciproc, ar fi un aport susbstanțial la democrațizarea societății și integrarea europeană a Republicii Moldova.

Salonul Internațional de Carte, Chișinău, 2013 

Revista ProMemoria

DIPLOMA "REVISTA ANULUI"

6.07.2013

La 6 iulie 2013 s-au împlinit 64 de ani de la înfăptuirea celui de-al Doilea val al deportărilor din RSSM. Sovieticii au pregătit acest act criminal minuţios, asemenea unei ofensive militare, numind-o chiar Operaţiunea „Sud”. Conform statisticilor, au fost deportate forțat din RSSM în regiunile îndepărtate ale URSS circa 35 786 persoane, dintre care 11 889 copii,  14 033 femei și 9 864 bărbaţi.  

În pofida faptului că subiectul deportării din iulie 1949 a fost studiat, totuşi multe aspecte ale tragicului eveniment mai rămân încă neelucidate. Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” (USM) a organizat Joi, 4 iulie 2013, în incinta Sălii de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova

Masa rotundă

DEPORTĂRILE DIN 5 SPRE 6 IULIE 1949 ÎN MEMORIA COLECTIVĂ:

TRAUMĂ, RESPONSABILITATE, VIITOR

Cu luări de cuvânt s-au înscris prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, preşedintele INIS „ProMemoria”, Anatol Corj, preşedintele Asociaţiei victimelor regimului comunist, conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru, INIS „ProMemoria”, dr. Gabriela Welch, La Trobe University, Melbourne, Australia, dr. Marius Tărâță, Institutul de Istorie, AȘM precum şi alţi istorici, oameni politici, supravieţuitori ai deportărilor.

10.03.2013

Institutul de Istorie Sociala „ProMemoria”, USM

 in cooperare cu Biblioteca Nationala a Republicii Moldova organizeaza

pe data de 10 iunie 2013 

Sala Bibliotecii Nationale din Republica Moldova, blocul Carte rara, ora 15.00

lansarea cartii

DESTAINUIRI DE PE LUMEA CEALALTA,

autor: Veronica Parlea-Conovali 

Evenimentul este dedicat comemorarii primului val de deportari in RSS Moldoveneasca (12-13 iunie 1941)

27.05.2013

Institutul de Istorie Sociala „ProMemoria” a organizat lansarea volumului The Deportations from the Neighbouring Chernivtsy Region (Ukraine) in 1944-1953 and from the Bricheny, Oknitsa and Edinets Regions (Moldova) in 1949-1951 (Deportarile din regiunile vecine or. Cernauti (Ucraina) în anii 1944-1953 si raioanelor Briceni, Ocnita si Edinet (Moldova) în anii 1949-1951), semnat de Maryan Lopata (Ucraina), Andrey Mastyka (Belarus) si Marius Tarîta (Republica Moldova).

Cartea este rezultatul unui proiect international de cercetare, elaborat în cadrul Programului Geschichtswerkschtatt Europa, cu sustinerea Institutului pentru Istorie Aplicata (Frankfurt pe Oder) si EVZ Stiftung (Germania) si are drept scop studiul memoriei colective privind „deportarile” si “munca fortata” în raioanele din nordul Republicii Moldova si regiunea Cernauti (satele Lujeni, Toporauti, Buda, Mahala, Boian, Arbureni, Horbova, Malinesti, Dinauti si Dranita) în anii 1944-1953. Memoriile publicate ale victimelor regimului comunist sunt înso?ite de un sir de imagini selectate de autori pe parcursul cercetarii, lista si fotografiile persoanelor intervievate de autori, documente din Arhiva de Stat a regiunii Cernauti (Ucraina) si Arhiva Organizatiilor Social-Politice din Chisinau (Republica Moldova).

   Vezi detalii:

„Cercetarea memoriei perioadei sovietice trebuie facuta pentru memoria nenumaratelor victime anonime disparute în lagarele enkavediste”, interviu cu Ludmila Cojocaru de Ilie Gulca (Jurnal de Chisinau).

INIS „ProMemoria”: lansarea unei noi carti, Anatol Petrencu.

1 APRILIE, ZIUA NATIONALA DE CINSTIRE A MEMORIEI ROMÂNILOR VICTIME ALE MASACRELOR DE LA FÂNTÂNA ALBA SI DIN ALTE ZONE, ALE DEPORTARILOR, ALE FOAMETEI SI ALE ALTOR FORME DE REPRESIUNE ORGANIZATE DE REGIMUL TOTALITAR SOVIETIC ÎN TINUTUL HERTA, NORDUL BUCOVINEI SI ÎNTREAGA BASARABIE.

25.03.2013

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ISTORIE SI FILOZOFIE

INSTITUTUL DE ISTORIE SOCIALA „PROMEMORIA”

BIBLIOTECA PUBLICA „ONISIFOR GHIBU”

 Conferinta stiintifico-practica, consacrata împlinirii a 95 de ani din ziua Unirii Basarabiei cu Patria-mama România

în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” din Chisinau.

12.03.2013

MATERIALELE SEMINARULUI STIINTICO-PRACTIC AL MUZEULUI "MEMORIA NEAMULUI"

REPRESIUNEA STALINISTA: MODUL DE FUNCTIONARE. CAZUL FAMILIEI IACOB ZAVASTIN

13.02.2013

MATERIALELE SEMINARULUI STIINTICO-PRACTIC AL MUZEULUI "MEMORIA NEAMULUI"

REPRESIUNEA STALINISTA: MODUL DE FUNCTIONARE. CAZUL
FAMILIEI OGURTOV

21.01.2013

MATERIALELE SEMINARULUI STIINTICO-PRACTIC AL MUZEULUI "MEMORIA NEAMULUI"

Din ianuarie 2013 site-ul Institutului de Istorie Sociala "ProMemoria" va publica seria de materiale ale Seminarului stiintifico-practic al Muzeului "Memoria Neamului".

Astfel, aducem la cunostinta cititotului materialele interviului cu dl Boris Vasiliev realizat de prof. Anatol Petrencu.

Vezi textul...